La vârsta asta, mă surprind bâlbâindu-mă când este vorba de băieţi/bărbaţi, la fel, când este vorba de mine, mă simt femeie doar când fetiţa vecinilor îmi spune în lift "Bună ziua" sau "săru'mâna", iar eu mă opresc, mă uit în spate buimacă, să văd cu cine vorbeşte şi îi spun pentru a ţ-a oară să-mi spună "bună" când mă vede.
Un prieten foarte bun mă tachinează mereu când îl mai pun la curent cu las telenovelas din viaţa mea personală. Îmi spune mereu că nu am avut un bărbat adevărat până acum (şi că mai trebuie să cresc vreo doi ani ca să suport unul :P ). Cu toate miştourile lui, îi dau dreptate.
Când mă gândesc la prototipul din mintea mea, prima oară văd siguranţa de sine. El este foarte sigur pe calităţile lui, de aceea nu va mai simţi nevoia să epateze, să impresioneze. El doar se va expune într-un fel în care să înţelegi cine este şi ce îţi poate oferi. Îţi va spune direct ce vrea de la tine, pentru că ştie asta şi nu vrea să-şi piardă timpul.
Bărbatul nu fuge. De responsabilităţi sau de discuţii. (Exceptând alarma roşie de femeie isterică, aceasta va fi evitată cu orice preţ). Este în stare să-şi explice acţiunile şi sentimentele şi să le suporte consecinţele.
El se comportă bine în societate. Va şti să vorbească cu părinţii tăi, să scape de un beţiv insistent, să glumească între oameni noi şi să convingă un copilaş să-i spună câţi ani are. Ce nu prea înţeleg la comportamentul unui bărbat în societate este de ce nu cere niciodată indicaţii pe stradă. (Orgoliul? )
Pe bărbat îl caracterizează acţiunea. Nu-mi imaginez prototipul meu de bărbat stând la iarbă verde, indecis, fumând o ţigară şi privind visător la orizonturi. Pentru că este aplecat deja deasupra unei bucăţi de lemn pe care fie o sparge, fie o incendiază. La fel, nu mi-l imaginez lăsând un lucru din casă să scârţaie (în afară de pat, poate, care-i oferă satisfacţia de a-şi auzi mişcările).
Lui nu îi este frică să se murdărească. La fel ca reclama de la Omo, distracţia înseamnă murdărie şi totul se poate spăla ulterior. Un tip care este mult prea pedant şi vrea o curăţenie excesivă în jurul lui mi se pare vulnerabil. A nu se înţelege că bărbatului îi place să fie murdar, ci doar realizează că uneori sunt lucruri mai importante decât a rămâne curat.
Bărbatul este stabil psihic şi îşi controlează emoţiile. Ba mai mult, le controlează şi pe ale tale. Vorba cântecului... "You need someone who's there whether you're lucid or delusional / You need someone to hold your hand if your confused at all". Asta nu înseamnă că este stană de piatră, inimă de gheaţă, monstru insensibil, ucigaş de căţeluşi etc.
Aaa! Că tot am ajuns aici, bărbatul iubeşte animalele pentru că nu are nevoie să se simtă el "regele junglei". Aşa că nu dă cu piciorul în câini şi pisici. Bun.
...Mai am o singură, ultimă condiţie ca să recunosc un bărbat printre băieţi. UN BĂRBAT NU POARTĂ SUTIEN!
Fin
